ISTORIA ÎNTR-UN MINUT

Pe bulevardul Dragalina, venind dinspre Brâncoveanu, se plimbă agale, pe la ora prânzului, un grup de cinci-șase evrei ortodocși, cu toate accesoriile aferente: zulufi, kipe, ochelari rotunzi, pantaloni negri cu țițituri, bretele, bărbuțe rare și cămăși albe. Sunt, evident, străini, și se uită atent la clădirile din jur.

Din direcția opusă, cotind dinspre Tinereții, apare o gașcă de adolescenți țigani, din familii care s-au ”descurcat” financiar, îmbrăcați după portul neoclasic care îi caracterizează: pantaloni bufanți, cămăși de mătase, veste negre sau cu modele înflorate, șpițari kilometrici, brățări de aur zdrăngănind în jurul încheieturilor… Fără pălării, dar cu părul gelat, dat pe spate și mustăcioare subțiri, mijind deasupra buzelor proeminente și vineții.

Intersectându-se în fața Liceului Sârbesc, grupurile se scanează cu o vădită curiozitate, ca două specii de pe continente diferite, care nu se cunosc reciproc. Trec unii pe lângă ceilalți, într-o tacită tensiune. Țiganii își dau coate și își întorc bostanele, uitându-se cu gura căscată în urma ”ciudaților” cu zulufi. N-au mai văzut așa ceva în România, probabil că nici în Occident. Evreii ar vrea să-și întoarcă la rândul lor capetele, dar mândria iehudică îi împiedică s-o facă, așa că-și continuă țanțoș mersul prin savana urbană a Iosefinului.

Din biserica catolică Sfânta Maria, de pe colț, tocmai iese un grup de turiști germani. Un pensionar înalt, fălcos, roșu la față, cu buze subțiri, sprâncene stufoase, început de chelie și niște mustăți blonde, își scoate imediat aparatul din geantă și face câteva poze. Le spune ceva conaționalilor săi, care își mută atenția de la Sfântul Nepomuk la scena de vizavi.

În privirile lor expresive și boreale, de lupi îmbătrâniți ai decăzutului nord, apare o licărire glacială.

Vântul lunii cireșar adie plăcut peste străzile tot mai mici ale Timișoarei, îndreptându-se pe aripile grațioase ale gâștelor sălbatice spre îndepărtatele golfuri lapone, asemenea unui descântec făr-de-nceput și făr-de-sfârșit, care amestecă deopotrivă, în vârteju-i de nestăvilit, legende talmudice, contrabasuri tabacice, șatre fumegânde, dinți și imperii de aur, vise ghimpate, valhale saxonice, constelații sangvinice și marșuri spre prăpăstii cosmice.

 

Advertisements
This entry was posted in Iosefin, evrei, țigani, nemți, liceul sârbesc, Timișoara, Uncategorized. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s